Minuni sufixale

Minuni sufixale

 

Într-un cuvânt răsună nu numai sensul său, răsună în el întregul univers, ca într-o scoică, marea.

 Lucian Blaga

Limbile moderne, pe lângă deosebirile naturale care există între ele, posedă și un vocabular translingvistic comun, alcătuit din lexeme ce numesc realități legate mai ales de invențiile științifice și tehnice.

Asemenea lexic ilustrează într-un mod clar și convingător flotările de cuvinte și sensuri din unele limbi în altele, sensurile comune ale unor cuvinte din limbi diferite precum și calchierile semantice, în urma cărora ne alegem cu sensuri împrumutate.

În acest articol vom aborda contribuția unor sufixe autohtone la convertirea cuvintelor de alte origini sau din alte limbi la forme gramaticale românești.

Vom începe prin a examina un cuvânt binecunoscut și comun mai multor limbi, urmârind  formele recentei sale evoluții. Este vorba despre derivatele cuvântului ”bicicletă”, explicat ca ”vehicul cu două roți, puse în mișcare prin intermediul a două pedale acționate cu picioarele”.

Cuvântul “bicicletă”, “bicycle” în limba engleză, este un lexem având în componenţa sa cuvântul latin “cyclus”, ce provine din grecescul “kyklos”, care înseamnă deopotrivă ”cerc”  şi “roată”. Cuvântul este cunoscut încă în limba engleză medievală, dar cuvintele “bicycle” şi  “bicyclist”  încep să fie folosite în limba engleză din anul 1868 ca împrumuturi din limba franceză.

În prezent cuvântul “bicyclist”, persoană care umblă pe bicicletă, nu mai este utilizat atât de frecvent în limba engleză, fiind înlocuit din ce în ce mai mult de genericul “cyclist”, în limba română – ”ciclist”, fenomen propriu şi limbii noastre, unde aceste două forme apar uneori, din necesităţi stilistice, în acelaşi context:

Last October we held Ireland’s largest ever cycle protest when almost 1,000 cyclists took to the streets to demand proper funding for cycling. http://cyclist.ie

În perioada 5-9 octombrie, în mai multe oraşe din Regiunea de Nord-Est se va desfăşura a treia ediţie a Ciclaton, primul eveniment ciclist de strângere de fonduri din România, care susţine şi promovează educaţia.

Toţi cicliştii care vor adera la Comunitatea cicliştilor de şosea din Iaşi vor putea participa la ture zilnice/săptămânale/lunare organizate minuţios sau ad-hoc de către membrii comunitaţii (inclusiv de către asociaţia Veloart). Ieşirea la şosea în număr din ce in ce mai mare al bicicliştilor va duce în mod automat la o atenţie sporită din partea conducătorilor auto. http://itla.taraluiandrei.ro/idei-din-tla/proiect-ciclistii-de

Un struţ, la întrecere cu cicliştii (titlu) Un struţ a început să alerge pe şosea şi s-a luat la întrecere cu grupul de biciclişti. http://www.digi24.ro/stiri/externe/

În ultimii ani începe a fi folosită tot mai mult forma prescurtată și alterată a cuvântului ”bicicletă” – ”bike”, folosit pentru  denumirea  bicicletei sau (şi) a motocicletei și atestată  pentru prima data în varianta americană a limbii engleze în anul 1882, fiind preluată în mai multe limbi, inclusiv în limba română:

Bike-ul electric CMYK Elektrik Bike de la Manuelsaez Ltd recent a primit cele mai bune avize la festivalul internaţional de design Spark Awards 2009. Bike-ul este la fel de uşor de utilizat ca şi un laptop: 2 ore de încărcare sunt suficiente să ne bucurăm de o călătorie de 50 de  minute. http://ecology.md/md/page/bike-ul-

Contextul englezesc ce urmează este o ilustrare relevantă a tuturor cuvintelor cu care au fost denumite, fiecare la timpul lor, realități legate de bicicletă, oferind și un tablou asupra interdependenţei acestor termeni:

Cycling, also called bicycling or biking, is the use of bicycles for transport, recreation, exercise or sport. Persons engaged in cycling are referred to as „cyclists„, „bikers„, or less commonly, as „bicyclists„. Apart from two-wheeled bicycles, „cycling” also includes the riding of unicycles, tricycles, quadracycles, recumbent and similar human-powered vehicles (HPVs). https://en.wikipedia.org/wiki/Cycling

Astfel, observăm în textul de mai sus și cuvântul ”biker”, un derivat de la substantivul „bike” și sinonim al lui ”cyclist”, ”ciclist” adică, varianta ”biciclist” fiind menționată  ca mai puțin frecventă. Regăsim cuvântul „biker” înregistrat şi în una din sursele explicative ale limbii române:

Biker, bikeri, s. m. 1. Persoană care conduce o bicicletă sau o motocicletă. 2. Membru al unui grup de motocicliști. [Pr.: baĭcăr] – Cuv. engl. http://dexonline.net/definitie-biker

În calitatea sa de substantiv masculin, cuvântul ”biker” apare în diverse contexte româneşti, de foarte dese ori în tandem cu lexemele tradiționale:

Întrunirea internaţională a bikerilor a fost organizată de clubul de motociclisti de la Chisinau ‘Eagles’. http://protv.md/stiri/social/bikerii-fac-spectacol

Prima săptămână din ,,România modernă” s-a încheiat cu o distracţie de neuitat pentru bikerii veniţi din toată ţara la Timişoara. http://stirileprotv.ro/romania

Bikers for Humanity – motocicliștii din toată țara vor construi case pentru oamenii nevoiași. 17 cluburi participante până acum. http://motortest.ro/2016/02/

e timpul sa ne faca si noua un bikepark sau dartpark https://petitieonline.net/

Din substantivul masculin ”biker” a provenit în limba română și varianta sa de feminin, substantivul ”bikeriţă”, sinonim cu substantivul “biciclistă”, persoană de gen feminin care umblă pe bicicletă în diferite scopuri, inclusiv de deplasare sau sport:

Cea mai tânără bikeriţă din Moldova (titlu) http://www.jurnaltv.md/ro/news/

Bikeriţa din clipul de mai jos a avut un reflex care i-a salvat, cel mai probabil viaţa. http://www.promotor.ro/masini-noi/accidente/

Iar de Parada Skirt Bikeriţelor de astăzi, ce să zic, mi-a plăcuuut şi abia o aştept pe următoarea. https://www.facebook.com/BikingSmiling/

Paul_Gustav_Fischer_-_Juletravlhed_på_Strøget_1900

Paul Gustav Fischer (1860-1934), Fata cu bicicletă

Forma românească “bikeriţă” este un derivat de la substantivul masculin din limba engleză „biker”, cuvânt  care la început desemna un motociclist, mai ales unul afiliat unui club sportiv.

Pentru desemnarea unei persoane de sex feminin  cu aceeași ocupație,  cuvântul “biker” generează în limba engleză expresii analitice; în acest caz sintetismul limbii române se dovedește a fi preponderent celui al limbii engleze, care apelează la substantivul ”woman” (femeie) pentru a exprima realitatea respectivă:

All-women biker groups are fast gaining popularity in India, as women bikers break social barriers, hop on to their bikes and take on the long road. We take a look at 8 biker groups for women, and tell you how you can be a part of this new age revolution. http://www.thebetterindia.com/54409/all-women-biker-club

Biker Woman Gifts have just arrived just in the Girls Can’t WHAT? shop! These sassy designs will catch the attention of female bikers everywhere. https://www.girlscantwhat.com

Limba română face uz însă de sufixul tradițional –iță pentru a exprima aceeași realitate, sufix care își confirmă capacitatea generatoare de noi sensuri prin continuarea seriei de cuvinte derivate ce se trage din cele mai vechi timpuri. De altfel, acest sufix și-a manifestat din plin puterea derivativă de-a lungul istoriei împrumuturilor lexicale întru obținerea unor forme românești de substantive feminine.

Un exemplu în acest sens este și cazul substantivului ”landler”, nume dat emigranților germani din secolul al XVIII-lea din regiunea Land. Persoanei de sex feminin care făcea parte din această comunitate i s-a spus românește ”landleriță”. Astfel, prin atașarea sufixului autohton –iță la substantivul germanic ”landler” a rezultat un nou cuvânt românesc.

Contextul de mai jos continuă șirul de exemple al cuvintelor împrumutate și convertite la forme românești cu ajutorul sufixelor derivative autohtone. Un alt cuvânt, împrumutat de dată recentă tot din limba engleză și care urmează acelaşi model derivativ este cuvântul “bloggeriţă”:

Anul 2016 nu a trecut fără surprize frumoase pentru bloggeriţă, oferindu-i oportunităţi de a creşte în domeniul fashion, de a fi un ambasador al ţării noastre prin ținutele pe care le promovează pe blogul său. Iată de ce anul trecut, în revista „VIP magazin”, Doina a ocupat prima poziţie în topul bloggeriţelor de modă din Republica Moldova. http://vipmagazin.md/promo/doina-ciobanu-

Cuvântul „bloggeriţă” este o creatură lexicală românească, care provine de la cuvântul englezesc „blogger”, derivat la rândul său de la substantivul „blog”, denumirea completă a căruia în limba engleză este „weblog”. Prin acest cuvânt este numit orice tip de jurnal publicat pe „World-Wide Web”, termen care în limba engleză denumeşte un sistem de informații plasate în reţeaua electronică ce permite unor documente să fie conectate la altele, oferind posibilitate utilizatorului să caute informații prin trecerea de la un document la altul. Literalmente cuvântul „weblog” înseamnă „înregistrare în reţeaua electronică”. Utilizarea formei sale simplificate în limba engleză – „blog” – a fost preluată şi în limba română.

De obicei, un blog este scris de o persoană, care în limba engleză se numeşte „blogger”, ambele cuvinte fiind consemnate în această limbă din anul 1999, iar ulterior fiind preluate şi în limba română. Este de remarcat faptul că acest cuvânt – „blogger” –  are în limba engleză doar formă gramaticală de masculin. Cu referire la „bloggerii” de sex feminin sunt folosite sintagme analitice care au în componența lor substantive ce desemnează persoane de genul feminin – ”female” și ”woman”, ca în exemplele de mai jos:

With that said, ladies (and gentlemen alike), check out our list of the Top 25 Solo Female Travel Bloggers to Follow in 2015 and start exploring! https://www.flipkey.com/blog/2014/11/03/top-25-solo-female-travel-bloggers

The inspiration for this blog post came about a year ago, when I spied a tweet lamenting the fact that “Best of…” blog lists often neglect to include women bloggers. https://www.ignitesocialmedia.com/blogging/women-bloggers/

Substantivul cu forma “bloggeriţă” este, deci, un derivat de la substantivul masculin englezesc “blogger” și reprezintă în limba română forma de feminin singular pentru numirea unei persoane de sex feminin care scrie la un blog. Apariţia acestei forme se datorează tot sufixului derivativ –iţă cu ajutorul căruia în limba română sunt derivate forme de feminin de la substantivele   masculine. Este de remarcat că toată familia de cuvinte derivătă de la substantivul “blog” şi vehiculată activ în contexte românești respectă în general formele de ortografiere proprii limbii engleze:

Aici discutăm despre un blogger care a decis să-și asocieze numele cu un alt blogger, de un blogger care a decis să posteze un comentariu la un mesaj cu link către un articol postat pe un blog. http://www.staupenet.ro/de-ce-bloggerii

Tăticul şi naşii bloggingului (titlu) http://ebloguri.ro/2014/06/14/

Mi s-a reproșat de câteva ori că nu am blogroll. http://www.staupenet.ro/

Dar de vizitatorii provenind din articolele postate în blogosferă ați auzit? http://www.staupenet.ro/de-ce-bloggerii-comenteaza-mai-des-pe-retelele-de-soci

În limba engleză este atestat şi verbul respectiv – “to blog” – “a scrie un blog”, sensul căruia este redat în limba română prin convertirea formei acestuia întru-un verb de conjugarea a IV-a cu ajutorul sufixului verbal -ui:

cert e că am intrat şi scriu acuma… incert e dacă mai pot repeta figura asta peste 2-3 zile când o să mă apuce din nou cheful de bloguithttps://dordeduk.blogspot.ie/

Cum nu am avut vreo revelaţie ce ar putea schimba lumea pe care să o împărtăşesc, n-am “bloguit”.

De ce bloguim? (titlu) http://gandescptmine

Cei care bloguiesc pentru socializare au căsuţa cu „persoane interesate”, un blogroll lung şi neaparat link-uri spre profilele lor de hi5, facebook sau linkedin. http://gandescptmine.

Verbul “to blog” a generat în limba engleză forma “blogging”, substantiv ce denumeşte respectiva acţiune. Şi acest cuvânt a fost preluat în limba română, de obicei însoţit de articolul substantival hotărât de genul masculin.  Ezitările în privința ortografierii, de altfel ca şi în multe alte cazuri de împrumuturi similare, indică și ele asupra originii străine cuvântului:

Cu cât mă gândesc mai bine, cu-atât îmi dau seama că bloggingul e potrivit pentru femei. http://www.banidinbloguri.com/blog/index.php/

De ce blogging-ul este perfect pentru femei (titlu) http://www.banidinbloguri.com/blog/index.php/

Cuvântul “blogging” are o utilizare frecventă în limba română, deşi verbul  ”to blog” (sau poate forma “a blogui”?) a generat un sinonim format pe teren autohton. Este vorba despre substantivul “bloguială”, format prin ataşarea sufixului substantival – ială. Acest sufix formează, de obicei, substantive feminine inanimate care exprimă acţiunea verbului. Sufixul în cauză este unul foarte productiv în limba română, capacitatea sa derivativă fiind probată, după cum vedem, şi în cazul acestor recente împrumuturi. Mai mult ca atât: el ar putea servi în calitate de indicator al cuvintelor de alte origini:

bloguiala de uichend (titlu) https://dordeduk.blogspot.ie/2007/03/

M-am pus pe studiat ce înseamnă bloguiala. https://roxanamchirila.com/

Aşadar, sufixele substantivale -iţă și  –ială precum și sufixul verbal –ui, după cum am văzut, contribuie la convertirea cuvintelor străine în matricea gramaticală a limbii române. Aportul lor devine astfel extrem de semnificativ la modificarea lexicului limbii române, iar sensul lor este definitoriu în acest proces, dovedind o vitalitate şi o viabilitate surprinzătoare chiar în faţa cuvintelor cu sens lexical deplin.

Autoare: Valentina Tofan

 

Sursă foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Paul_Gustav_Fisch

 

 

 

 

 

 

2 comentarii la „Minuni sufixale

  1. Pingback: De la “şfară în ţară” până la… “speakereală” | Lingvistică Sentimentală

  2. Pingback: Despre Cuvântul Lan | Lingvistică Sentimentală

Lasă un comentariu